În pofida politicilor ecologiste anunțate de UE, dar și de alte state, cărbunele, cel mai antipatizat activ la nivel global, s-a apreciat considerabil, cu peste 40% de la începutul anului, ajungând la un nivel record al ultimei decadei, ca urmare a problemelor de aprovizionare, a secetei instalate în China și a majorării cererii ca urmare a repornirii economiilor.
Unul dintre cei mai puternici politicieni republicani din statul american Ohio, președintele Camerei statale a Reprezentanților Larry Householder, a fost arestat de către FBI și pus sub acuzare pentru că ar fi fost "creierul" unui grup infracțional care ar fi primit șpăgi în sumă totală de peste 60 milioane dolari pentru a susține și a asigura adoptarea unei legi prin care consumatorilor casnici de energie din Ohio li s-a impus să plătească pe facturile lor lunare subvenții destinate salvării de la faliment a două centrale nucleare și a mai multor centrale pe cărbune deținute de un gigant local al utilităților listat la bursă.
Unele centrale de producție de energie electrică din România, cum ar fi cele pe cărbune, ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum.
Deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus în principal din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.
Producătorii de energie pe bază de cărbune, care folosesc cărbune din producția proprie, pot fi scutiți de obligația de cumpărare de certificate verzi destinate subvenționării energiei regenerabile pentru electricitatea consumată în extracția, prepararea, și manipularea cărbunelui, potrivit unui proiect de lege promulgat de președintele Iohannis. Măsura a fost propusă de actuala putere pentru a ajuta Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, precum și CET Govora, companii controlate de stat.
România se află în topul țărilor a căror industrie carboniferă ar urma să sufere cel mai mult de pe urma tranziției către surse de energie cu emisii reduse de CO2. "Se așteaptă ca mai multe regiuni să sufere puternic de pe urma tranziției energetice: o regiune din Polonia ar putea pierde până la 41.000 de locuri de muncă, iar alte trei (Cehia, România și Bulgaria) ar putea pierde peste 10.000 de locuri de muncă", se menționează într-un document recent al Comisiei Europene.
Producătorii de energie pe bază de cărbune, care folosesc cărbune din producția proprie, pot fi scutiți de obligația de cumpărare de certificate verzi destinate subvenționării energiei regenerabile pentru electricitatea consumată în extracția, prepararea, și manipularea cărbunelui, conform unui proiect de lege adoptat miercuri de Senat. Măsura vizează explicit Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, precum și CET Govora, companii controlate de stat, și are nevoie de acordul Comisiei Europene, care are însă în vedere blocarea unor asemenea inițiative. Detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.
În ultimul an și jumătate, s-a pus de două ori problema ca Guvernul să atace în justiția europeană acte normative de mediu ale Bruxelles-ului cu impact negativ asupra industriei energetice. De fiecare dată, Executivul de la București a decis să rămână pasiv. Cel mai recent s-a întâmplat acest lucru la finalul anului trecut, pe finalul mandatului fostului premier Mihai Tudose, în plin conflict politic între acesta și liderul PSD Liviu Dragnea.
Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, plătește în acest an 950 milioane lei pentru certificatele de emisii de dioxid de carbon, adică un sfert din afacerile companiei, a declarat, pentru News.ro, directorul general al societății, Sorin Boza. Acesta spune că suma este mult prea mare, în condițiile în care ”CE Oltenia nu poluează”, iar cu suma respectivă se pot face investiții.
Producătorii de energie pe bază de cărbune, care folosesc cărbune din producția proprie, pot fi scutiți de obligația de cumpărare de certificate verzi destinate subvenționării energiei regenerabile pentru electricitatea consumată în extracția, prepararea, și manipularea cărbunelui, măsură care vizează explicit Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, precum și CET Govora, companii controlate de stat.
Unele centrale de producție de energie electrică din România ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum, în baza unui sistem aplicat deja în Uniunea Europeană.
În 2016 a fost întocmit un studiu de fezabilitate a proiectului, care a estimat investiția la aproape 538 milioane lei plus TVA, respectiv peste 640 milioane lei cu TVA inclusă. În prezent, CE Oltenia se află în curs de achiziție a unor servicii de proiectare care să actualizeze studiul de fezabilitate în ceea ce privește costurile proiectului și sursele de finanțare a acestuia.
Guvernul a aprobat, miercuri, redeschiderea parțială temporară a depozitului de cărbune Roșia al Complexului Energetic Oltenia, rămas fără autorizație de mediu de la finalul anului 2015, pentru realizarea "interesului strategic" al funcționării în siguranță la iarnă a sistemului energetic național, operatorul de transport și sistem Transelectrica estimând că aceasta va depinde în anumite momente, ca și în sezonul rece precedent, în proporție de peste 30% de producția grupurilor energetice pe cărbune ale CE Oltenia.
Iarna trecută, în anumite momente cu temperaturi extrem de scăzute, CE Oltenia a asigurat și peste 30% din producția de energie a României. Depozitarea din timp a cărbunelui este vitală pentru că, la sub minus 10 grade Celsius, nu mai pot fi exploatate straturile de cărbune din cariere, nu mai poate fi asigurată funcționarea sigură a benzilor transportoare, iar cărbunele îngheață în vagoane.
O contribuție masivă la rezultatul net negativ din 2016 a avut-o pierderea financiară de 129,3 milioane lei înregistrată de companie din cauza deprecierii leului față de yen și euro, valute în care CE Oltenia are contractate credite la care plătește rate lunare. La finalul lui 2016, Complexul avea un număr de 14.322 de salariați, cu aproape o mie mai puțini decât la 31 decembrie 2015 (15.268).
Deținătorii de centrale electrice producătoare de energie regenerabilă se tem că producția lor își va pierde accesul prioritar în rețelele electrice după modificarea recentă a Legii energiei, ceea ce, susțin ei, contravine legislației europene în vigoare, și avertizează că modificările la lege ar constitui o formă mascată de ajutor de stat pentru termocentralele pe cărbune